Joi, 17 iunie curent Fundația Lumos a prezentat rezultatele Studiului privind situația copiilor dezinstituționalizați/transferați din instituțiile rezidențiale în perioada pandemiei COVID–19 în Republica Moldova.

Studiul a fost realizat în perioada iunie-decembrie 2020 de către Fundația Lumos, în parteneriat cu Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale și autoritățile administrației publice locale relevante. Scopul acestei cercetări a fost de a identifica soluții pentru asigurarea respectării drepturilor copiilor dezinstituționalizați în situații excepționale (cum at fi situațiile de epidemie/pandemie).

În acest context, organizatorii cercetării și-au propus sa identifice factorii și să documenteze procedurile (juridice/administrative) aplicate pentru „dezinstituționalizarea rapidă” a copiilor din cauza pandemiei COVID-19; să evalueze situația tuturor copiilor care au fost „dezinstituționalizați rapid” începând cu luna martie 2020 precum și a familiilor în care acești copii au fost (re)integrați; să identifice provocările, lacunele și bunele practici în activitățile autorităților / instituțiilor responsabile, în procesul de „dezinstituționalizare rapidă” a copiilor din cauza pandemiei.

Conform datelor furnizate de către autoritățile publice în subordinea/monitorizarea cărora se află instituțiile rezidențiale, în perioada martie – iunie 2020 au fost dezinstituționalizați 215 copii. În studiu au fost incluși doar 188 dintre aceștia. Îngrijitorii a 15 copii au refuzat sa participe la interviu, iar locul aflării a altor 12 copii nu a putut fi identificat.

Dintre cei 188 copii incluși în Studiu au putut fi intervievați doar 124 copii, ceilalți neavând capacitatea de a participa la interviu prin telefon din cauza dizabilității sau vârstei mici.

De asemenea au fost intervievate 145 de familii (biologice, extinse, sau familii ale unor persoane terțe) în care au fost (re)integrați cei 188 copii dezinstituționalizați incluși în Studiu. De la asistenții sociali comunitari din localitățile în care au (re)venit copii au fost obținute informații doar despre situația a 153 de copii (despre 35 copii au declarat că nu-i cunosc).

În cadrul studiului au fost intervievați, de asemenea, și 10 reprezentanți ai IR din care au fost dezinstituționalizați copii, precum și 22 specialiști în protecția copilului de la nivel raional/municipal. Cu ei s-a vorbit despre procedurile folosite pentru ”dezinstituționalizarea rapidă” a copiilor.

O provocare majoră pentru realizarea Studiului a constat în faptul că pentru respectarea măsurilor de prevenire a infectării cu COVID-19 toate interviurile au fost efectuate la distanță, utilizând telefoanele mobile sau aplicațiile mobile de telecomunicație.

Pentru desfășurarea cercetării Fundația Lumos, a elaborat metodologia și instrumente specifice de cercetare, adaptate la contextul specific al pandemiei COVID–19 în Moldova, respectând standardele internaționale și naționale în domeniul protecției copilului. Astfel au fost elaborate chestionare pentru intervievarea îngrijitorilor copiilor dezinstituționalizați; intervievarea copiilor dezinstituționalizați; intervievarea asistenților sociali comunitari din localitățile în care au fost (re)integrați copii dezinstituționalizați; chestionarea tematică pentru autoritățile publice locale și centrale, responsabile pentru protecția copilului.

În general, rezultatele Studiului au adeverit îngrijorările organizatorilor privind factorii de risc și condițiile de ”dezinstituționalizare rapidă” a copiilor, în special cu referire la condițiile de trai și accesul la educație, precum și privind deficiențele profunde referitor la utilizarea instrumentelor de cooperare intersectorială în situații excepționale.

Cercetarea a dovedit că nu toți copiii au fost luați la evidență de către asistenții sociali comunitari în conformitate cu standardele existente. Administrația instituțiilor rezidențiale nu întotdeauna a respectat reglementările privind dezinstituționalizarea copiilor, iar angajații din sistemul de protecție a copilului în multe cazuri nu au participat la proces.

O problemă serioasă a acestei ”dezinstituționalizări rapide” a constituit-o accesul acestor copii la educație. Studiul a relevat că fiecare al patrulea copil nu și-a continuat studiile în perioada martie – mai, inclusiv din cauza că o bună parte dintre ei au (re)venit din IR fără manuale școlare. Fiecare a patra familie nu dispunea de acces la internet și ca rezultat copiii din aceste familii nu au avut posibilitatea să beneficieze de școlarizare corespunzătoare. O parte dintre copii au fost constrânși și de faptul că nimeni dintre membrii familiei nu au avut timp sau capacități pentru a le acorda suport în pregătirea temelor.

Cu toate acestea, trebuie să constatăm că majoritatea copiilor au fost reîntorși în familia biologică și mai mult de 3/4 din respondenți au apreciat pozitiv relațiile dintre copil și îngrijitor după revenirea acestora din IR. Chiar dacă dezinstituționalizarea copiilor în contextul pandemiei COVID – 19 nu s-a realizat cu respectarea tuturor cerințelor legale, practic toți copii (re)integrați în familie au afirmat că se simțeau bine și foarte bine, iar 74,2% dintre copii ar fi dorit să continue să locuiască în familia în care au fost (re)integrați.

În același context, s-a dovedit că pentru majoritatea copiilor (80,2%), persoanele resursă sunt familia biologică sau cea extinsă, ceea ce demonstrează că, dacă la momentul oportun ar fi existat servicii de sprijin familial și familia ar fi fost ajutată, în multe cazuri separarea copilului de familie ar fi fost prevenită.

Autorii Raportului au venit și cu o serie de recomandări autorităților în vederea îmbunătățirii activității de protecție a drepturilor copiilor dezinstituționalizați în situații excepționale. Astfel, au fost menționate necesitatea consolidării cadrului operațional al instituțiilor rezidențiale astfel încât nici un copil dezinstituționalizat să nu fie plasat într-un mediu, care ar prezenta/prezintă riscuri sociale pentru copil. A fost subliniată importanța elaborării și implementării în cadrul sistemului de protecție a copilului a tehnologiilor care să permită contactarea și pregătirea rapidă a copiilor și îngrijitorilor pentru integrarea copiilor în familie, asigurarea comunicării eficiente de la distanță cu îngrijitorii și copiii, utilizarea de metodologii care să permită o evaluare a calității relațiilor copiilor cu familia și îngrijitorii, dar și pentru acordarea unui suport psihologic și emoțional acestora.

Cât privește accesul la educație al copiilor dezinstituționalizați, în funcție de condițiile specifice impuse de situațiile excepționale (în cazul pandemiei COVID–19 - asigurarea copiilor cu mijloace de telecomunicații și acces la internet), se cer măsuri și proceduri pentru identificarea și alocarea în timp rezonabil a resurselor pentru facilitarea acestuia, astfel încât dreptul la educație al copiilor dezinstituționalizați să fie asigurat conform legislației naționale în vigoare.

La evenimentul desfășurat online au participat peste 45 de reprezentanți ai Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, UNICEF, USAID, ONG-uri active în domeniul protecției drepturilor copiilor.

Potrivit statisticilor oficiale, la începutul anului 2020 în instituțiile rezidențiale (IR) din Moldova erau plasați peste 1160 de copii.